Impinge

  • 71desperare — DESPERÁRE, desperări, s.f. Faptul de a despera; desperaţie. ♢ loc. adv. Cu desperare = (în mod) desperat, deznădăjduit; fig. (în legătură cu modul de a munci, de a se strădui etc. pentru ceva) din toate puterile, aprig. ♢ expr. A duce (sau a… …

    Dicționar Român

  • 72ghes — GHES, ghesuri, s.n. (În expr.) A da (cuiva) ghes = a) a da (cuiva) o lovitură uşoară (cu cotul); b) a îndemna, a stimula, a îmboldi, a zori (să întreprindă ceva). – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ghes s. n., pl. ghésuri… …

    Dicționar Român

  • 73ghin — GHIN, ghinuri, s.n. 1. Daltă cu tăiş semicircular, folosită de dogari şi rotari. 2. Cuţit cu lama curbată în formă de unghie, cu care se ciopleşte lemnul (în timpul sculptării lui). 3. Cazma îndoită pe amândouă laturile. – et. nec. Trimis de gall …

    Dicționar Român

  • 74induce — INDÚCE, indúc, vb. III. tranz. 1. A împinge, a îndemna pe cineva să facă un lucru. ♢ expr. A induce în eroare = a înşela, a amăgi. ♦ (log.) A face un raţionament inductiv. 2. A produce un câmp electric prin inducţie electromagnetică. [part.… …

    Dicționar Român

  • 75opinti — OPINTÍ, opintesc, vb. IV. 1. refl. şi intranz. A face un efort (mare) pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva; a şi încorda puterile, a se sforţa. 2. tranz. (reg.) A sili, a forţa un animal să pornească sau să meargă mai repede. ♦ fig. A… …

    Dicționar Român

  • 76pistol — PISTÓL1, pistoale, s.n. 1. Armă de foc de dimensiuni mici, mânuită cu o singură mână; revolver. ♢ Pistol mitralieră = armă automată uşoară, mai scurtă decât puşca mitralieră, cu bătaie mai mică şi mai uşor de mânuit; automat. Pistol de… …

    Dicționar Român

  • 77propulsa — PROPULSÁ, propulsez, vb. I. tranz. A imprima unui obiect (de obicei unui vehicul) o mişcare de înaintare (cu ajutorul unui propulsor). ♦ p. ext. A proiecta (6) departe, cu violenţă; a împinge, a arunca. – Din fr. propulser, lat. propulsare.… …

    Dicționar Român

  • 78păcat — PĂCÁT, păcate, s.n. 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericeşti, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; p. gener. faptă vinovată, greşeală, vină. ♢ Păcatul strămoşesc (sau originar) = (în concepţia religiei creştine) greşeala… …

    Dicționar Român

  • 79refula — REFULÁ, refulez, vb. I. tranz. 1. A respinge, a înăbuşi din domeniul conştientului în subconştient imagini, dorinţe, reprezentări, idei sau tendinţe neplăcute, care contrazic conştiinţa morală a individului. 2. (tehn.) A deplasa sau a împinge, cu …

    Dicționar Român

  • 80sustentaţie — SUSTENTÁŢIE, sustentaţii, s.f. Proprietatea unui corp de a se menţine la un anumit nivel în masa unui fluid prin mijloace adecvate. – Din fr. sustentation. Trimis de Anonim, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  sustentáţie s. f. (sil. ţi e), art.… …

    Dicționar Român